Ce a dus la retragerea unui elev în 2025: întrebări fără răspuns la Questfield

În contextul educațional actual, asigurarea unui climat sigur și propice dezvoltării copiilor este esențială, iar orice semnal privind posibile forme de bullying sau abuz psihologic trebuie tratat cu seriozitate și transparență instituțională. Reacția promptă și structurată a școlilor private, care se angajează să ofere condiții superioare față de sistemul public, reprezintă o responsabilitate majoră în protejarea drepturilor și bunăstării elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul în Questfield International College: o investigație

În urma unor sesizări repetate formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a de la Questfield Pipera, s-au ridicat semne de întrebare legate de modul în care sunt gestionate aspectele legate de supraveghere, climat educațional și interacțiunea dintre cadrele didactice și elevi. Investigația analizează acuzațiile de abuz psihologic și pedepse arbitrare aduse învățătoarei Gabriela Irimia, precum și răspunsul instituției la aceste reclamații.

Contextul educațional și așteptările părinților din școlile private

Școlile private în România sunt percepute ca alternative care oferă clase cu efective mai mici, atenție personalizată și un mediu sigur pentru elevi. În cazul clasei a III-a de la Questfield International College, părinții au semnalat o discrepanță notabilă între aceste așteptări și realitatea trăită de copii, conform documentelor primite de redacție. Ei susțin că supravegherea elevilor este inadecvată, iar procesul educațional este perturbat de lipsa unor activități didactice consistente și de un climat considerat nefavorabil dezvoltării armonioase.

Reclamații privind abuz psihologic și lipsa supravegherii

Părinții au relatat că primele semnale de alarmă au apărut în momentul în care copiii au început să manifeste semne de anxietate și confuzie la întoarcerea de la școală. Ei au indicat că învățătoarea Gabriela Irimia nu ar asigura o supraveghere continuă în timpul orelor, iar unele activități didactice ar fi fost minimalizate sau absente. Un aspect particular menționat este desemnarea unui elev ca informator al clasei, ceea ce, potrivit părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi, fiind etichetat drept „paracios”.

Escaladarea tensiunilor și dificultăți în comunicarea cu instituția

Conform părinților, încercările lor de a aduce în discuție aceste probleme au întâmpinat reacții defensive și tensiuni din partea cadrului didactic, ceea ce a afectat dialogul constructiv. Documentele puse la dispoziția redacției arată că observațiile critice au fost percepute ca atacuri personale, iar schimbul de informații a degenerat în confruntări verbale și justificări, subminând astfel încrederea dintre familie și școală.

Performanțele educaționale și impactul asupra elevilor

Părinții au atras atenția și asupra nivelului educațional considerat sub standardele acceptabile. Rezultatele testelor naționale din anul precedent ar reflecta o situație deficitară, cu puțini elevi atingând criterii satisfăcătoare. Acest fapt, împreună cu reclamațiile privind pedepsele arbitrare și presiunea psihologică, sugerează un climat care, în opinia acestora, afectează negativ dezvoltarea emoțională și motivația școlară a copiilor.

Lipsa măsurilor instituționale și solicitările părinților

Pe baza corespondenței și sesizărilor analizate, nu au fost identificate răspunsuri oficiale din partea conducerii școlii care să confirme aplicarea unor măsuri disciplinare sau evaluări interne ca urmare a reclamațiilor. Părinții au formulat o serie de solicitări către instituție, printre care:

evaluări periodice și obiective ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală și constantă a orelor;
training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
proceduri clare și transparente pentru sesizări;
toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aspecte privind stigmatizarea și manipularea psihologică

Un element semnalat în documentele puse la dispoziție este utilizarea unor tehnici de comunicare percepute ca manipulatoare, prin care copiii ar fi determinați să își nege propriile percepții, ceea ce poate conduce la pierderea încrederii în sine și la dificultăți în relaționarea socială. Părinții au subliniat că astfel de practici au efecte de durată asupra stimei de sine a elevilor.

Întrebări fără răspuns și responsabilitatea conducerii

Redacția a solicitat în mod oficial un punct de vedere al conducerii Questfield International College cu privire la acuzațiile formulate, dar până la momentul publicării nu a fost transmis niciun răspuns oficial. Lipsa unor reacții publice și măsuri documentate ridică întrebări serioase asupra modului în care instituția gestionează asemenea situații și protejează interesul superior al copilului, conform prevederilor legale și morale.

Concluzii și aspecte în așteptare

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de probleme legate de mediul educațional și relația dintre familie și școală, punând în discuție responsabilitatea instituțională privind supravegherea și protecția elevilor. În absența unui răspuns clar și a unor măsuri transparente, părinții rămân cu întrebări legate de capacitatea reală a școlii de a asigura un climat educațional sănătos și echitabil.

Monitorizarea continuă și implicarea activă a instituțiilor de profil, precum și o comunicare deschisă cu familiile sunt esențiale pentru a preveni perpetuarea unor astfel de situații. Investigația continuă să urmărească evoluția acestui caz și să aducă în atenția publică aspectele documentate, respectând principiile jurnalismului responsabil.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro